Şi m-am uitat urât la om până când omul a devenit frumos.

Cel mai frumos catren, de-aş fi în stare să-l scriu vreodată, ar avea patru versuri: Eminescu, Grigorescu, Enescu, Brâncuşi.

Omul-o pată de sânge care vorbeşte.

Ceasurile sunt bisericile noastrede mână sau de buzunar,de perete...

Inima mea bate în timp?

Timpul există în sine - sau este un martor fix?

TRECĂTORCălăream pe un cal și deodată-am văzutcă eu sunt calul acelaȘi deodată-am văzut că ei doigalopează pe mine.Mă învolburam și deodatăi-am văzut pe cei trei,când umbra mea din spatele meu mi-a strigat:- Eu sunt tu. Lasă-ipe cei patru să-și urmeze destinul...Lasă-i!

Muzica este un răspuns căruia nu i s-a pus nici o întrebare.

Vorbirea semnifică disperarea de a avea un trup viu. A vorbi înseamnă a fi viu.

Ninge, Doamne, ai tu curajul cât eşti de mare, să calci pe zăpadă?